|
Este dificil să se facă o legatură īntre harta zonelor mlăştinoase şi
cantitatea precipitaţiilor īnregistrate īn diferite puncte ca aeroporturi, staţii de televiziune
şi licee. GIS poate fi utilizat pentru a desena bi- şi tri-dimensional caracteristici ale suprafeţei
Pămāntului, adancul şi atmosfera din puncte de informaţie.
De exemplu, un GIS poate uşor genera o hartă (cu linii) indicānd cantitatea precipitaţiilor.
 |
 |
 |
Fig.1. Puncte cu cantitatea precipitaţiilor, plecānd de sus (galben) pānă jos (negru).
Aceste puncte vor putea fi folosite pentru a crea o hartă.
|
Fig.2. Harta curbelor de nivel realizată din punctele de precipitaţii arătate īn
fig.1. Suprafeţele cu cantităţi mari de precipitaţii sunt reprezentate de culoarea
galbenă iar cele cu cantităţi scăzute de precipitaţii cu culoarea neagră.
|
O astfel de hartă poate fi gāndită ca o hartă a precipitaţiilor. Multe metode
sofisticate pot estima caracteristicile suprafeţelor dintr-un număr limitat de măsurători.
O hartă bi-dimensională de curbe de nivel, creată plecānd de la suprafeţe modelate după
puncte de măsurare a precipitaţiilor, poate fi suprapusă şi analizată cu orice altă
hartă acoperind aceeaşi arie, īntr-un GIS.
|