U.S Geological survey (USGS), într-un proiect comun cu Connecticut Department of Natural Resources, au digitizat peste 40 de straturi pentru zonele cuprinse în hărtile topografice USGS Braod Brook şi Ellington în caroiajul de 7,5 minute.

Această informaţie pote fi combinată şi utilizată în GIS pentru a adresa probleme legate de planificare sau resurse naturale. Informaţiile GIS au fost utilizate pentru a localiza site-uri potenţiale pentru un nou puţ la o distantă mai mică de o jumătate de milă de aria de deservire a Somers Water Company. 

Pentru a pregăti analiza, hărţile digitale ale zonei de deservire cu apa au fost incluse în cadru unui GIS. Folosind funcţia buffer utilizată în softul GIS, a fost determinată o zona de o jumatate de milă în jurul zonei deservite de compania de apă.

	1. Harta digitală USGS a statului Connectict la scara 1:2 000 000. Zonele Broad Brook şi Elington din caroiajul  de 7,5 minute sunt demarcate cu negru în partea de sus.
	2. Harta zonelor acoperite de zona Broad Brook si Elington cuprinsă in caroiajul  de 7,5 minute, arată zona deservită de Somers Water Company la scara 1: 24 000.
	3. Vederea lărgită din fig.2 arată un buffer de o jumatate de milă in jurul zonei deservite de Somers Water Company.

Această zonă buffer a reprezentat "fereastra" folosită pentru a vizualiza şi combina diferite hărţi relevante pentru selecţia amplasării puţurilor de apă.

Hărţile de utilizare a terenului şi de vegetaţie pentru cele două zone arată că această zonă este parţial dezvoltată.

Un GIS a fost folosit pentru a selecta zonele nedezvoltate de pe hărţile de utilizare a terenului şi de acoperire ca prim pas în localizarea amplasării puţurilor.

Zonele dezvoltate au fost eliminate din consideraţiile ulterioare.

	4. Informaţiile de utilizare a terenului şi de acoperire a zonei pentru suprafaţa mărginită de de o bandă de o jumătate de milă de-a lungul zonei deservite de compania de apă.
	5. Informaţiile de utilizare a terenului şi de acoperire a zonei prezentate în fig.4 au fost reselectate pentru a elimina zonele dezvoltate.

Calitatea apei din din Connecticut este îndeaproape urmărită. Câteva râuri din zona de studiu au fost identificate ca surse de apă nepotabilă. Pentru a împiedica infiltrarea apei din aceste râuri în puţuri, au fost create zone tampon de 100 metri în jurul râurilor poluate folosind GIS şi acestea au fost notate pe hartă.

Harta ce prezintă zona buffer a fost combinată cu cea de utilizare a terenului şi a vegetaţiei, pentru a elimina din analize zonele din jurul râurilor poluate.

	6. Zonele de protecţie de 100 metri în jurul râurilor poluate în zona deservită de compania de apă.
	7. Suprafata hidrografică aratată in fig.6 este scoasă din zonele selectate anterior cu terenul utilizat si datele de acoperire a zonei.

Zonele în albastru au caracteristicile dorite pentru poziţionarea puţurilor.

Locaţiile surselor de poluare sunt înregistrate de Departamentul de Resurse Naturale din Connecticut. Aceste înregistrări constau într-o localizarea geografică şi în descrierea poluanţilor.

Pentru a evita aceste zone infestate, a fost creată o zona tampon de 500 de metri în jurul acestor puncte.

Aceste informaţii au fost combinate cu alte doua hărţi precedente pentru a produce o nouă hartă cu zonele potrivite pentru poziţionarea fântânilor.

	8. Sursele de poluare în zona de apă deservită este identificată şi introduse în GIS.
	9. Zonele de protecţie de 500 m sunt desenate în jurul surselor de poluare.
	10. O noua hartă este creată în GIS eliminând zonele de protecţie din jurul surselor de poluare din zonele selectate anterior în fig.10.

Harta geologică de suprafaţă arată straturile care se află deasupra rocii solide.

În timp ce zona luată în discuţie în Connecticut este acoperită de depozite de gheată, suprafaţa este formată în mare parte din nisip şi pietriş, şi câteva depozite glaciale până la sedimente foarte fine. Dintre aceste materiale, nisipul şi pietrisul sunt cele care înmagazinează apa, care ar putea fi extrasă prin puţuri. Zonele marcate de nisip şi pietriş au fost selectate din harta geologică de suprafaţă şi combinate cu rezultatul selecţiei anterioare. Aceasta pentru a produce un nou strat pe hartă care să conţină poziţionarea puţurilor în zona care se află sub stratul de nisip şi pietriş. Aceasta care se află la cel puţin 500 metri de sursa de poluare şi la cel puţin 100 metri de cursul de apă infestat.

	11. Harta geologică in zona deservită de compania de apă.
	12. Selecţia zonelor cu nisip şi pietriş din harta geologică.
	13. Harta creată combinând zonele ce conţin nisip şi pietriş cu selecţia anterioară din fig10.>

O hartă arată că grosimea stratului de sedimente saturate a fost facută folosind GIS pentru a scădea grosimea stratului de rocă dură din grosimea secţiunii verticale.

Pentru acestă analiză, suprafeţele care au straturi de sedimente de peste 40 de picioare au fost selectate şi combinate cu staturile precedente.

Harta selecţiei amplasărilor rezultată arată că zonele nedezvoltate, sunt situate în afara zonelor poluate prezintă la o adâncime de 40 de picioare sau mai mult un strat de nisip şi pietriş îmbibat cu apă.

Din cauza rezoluţiei hărţii şi a preciziei limita la digitizare, poligoanele mici nu vor avea toate caracteristicile, deci o altă funcţie GIS a fost folosită pentru a elimina poligoanele mai mici de 10 acrii. Ultimele şase poziţionări sunt afişate cu drumurile şi reţeaua de râuri şi zonele selectate pentru a fi utilizate pe teren.

	14. S-a folosit GIS pentru a scădea grosimea stratului solid de rocă din secţiunea transversală producând o hartă care arată grosimea sedimentelor îmbibate cu apă în zona deservită de compania de apă.
	15. Posibilele zone localizate prin grosimea sedimentelor imbibate cu apă mai mari de 400 picioare
	16. Posibilele localizări ale puţurilor, drumurilor, apelor şi numele localităţilor.

Procesul arătat de această analiză a selecţiei poziţionării puţurilor a fost folosit şi pentru un număr de alte aplicaţii comune, incluzând panificarea transportului şi localizarea zonelor nelocuite. Tehnica e folositoare atunci când sunt luaţi în calcul factorii fizici pe o zonă mult mai largă.

Previous    |    Next  (Planificare in caz de urgenta)